DESPRE ROŞIA MONTANĂ

Roşia Montană este cea mai veche localitate minieră din România, fiind atestată documentar acum nu mai puţin de aproape 1883 de ani. Numele localităţii Alburnus Maior, numele latin al Roşiei Montane, apare pentru prima dată menţionat în tăbliţa cerată nr. XVIII, datată 6 februarie 131. Tăbliţele cerate, găsite în minele de la Roşia Montană, reprezintă unul dintre izvoarele Dreptului Roman şi actul de naştere al poporului român.

La Roşia Montană se află unul dintre cele mai importante locuri istorice ale României care păstrează vestigii excepţionale, urme concret atestate ştiinţific ale trecerii prin istorie din Antichitate şi până în zilele noastre ale înaintaşilor poporului român.

galeriePeisajul cultural de la Roşia Montană este compus dintr‐o concentrare extraordinară de vestigii care atestă evoluția exploatărilor miniere într‐un interval de timp excepțional – 2 000 de ani – din perioadă pre‐romană până în epocă contemporană.

Situl Alburnus Maior – Verespatak – Roşia de Munte – Roşia Montană este reprezentat, în lumina cercetărilor din ultimii ani, de un sistem de exploatare roman excepţional care conservă mai mult de 7 km de galerii, la care se adaugă peste 80 km de galerii medievale şi de epocă modernă, un târg minier păstrat exemplar încă din perioadă preindustrială şi un peisaj presărat de multe urme ale activităţii miniere dintre care excepţionale sunt lucrările hidrotehnice datând din prima jumătate a secolului al XVIII‐lea.

Patrimoniul cultural de la Roşia Montană este recunoscut la nivel naţional, monumentele sale fiind desemnate ca monumente istorice de valoare naţională excepţională – 7 dintre ele desemnate ca având valoare naţională şi universală.

SONY DSC IMG_3631_450DCF 1.0

dfghggddddgg

Toate caracteristicile peisajului minier Roşia Montană fac din aceasta un potenţial monument istoric candidat în Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.

Aceste dovezi ale etnogenezei şi continuităţii poporului român sunt ameninţate cu distrugerea de către propunerea companiei RMGC de a deschide cea mai mare carieră de suprafaţă din Europa.

Conform documentelor companiei miniere, Roşia Montană Gold Corporation propune o mină constând din 4 cariere pentru exploatarea aurului/argintului, 2 cariere pentru construcţia materialului şi mai multe halde. La capacitate totală de funcţionare (24/7), mina propune evacuarea a 70.000 de tone pe zi sau 500.000 de tone de pietriş pe săptămână. De asemenea, ar utiliza 13-15 milioane de kilograme de cianură pe an timp de 16 ani de activitate minieră.

In timp ce la Roşia Montană s-ar desfăşura activitatea de minerit, valea adiacentă, Valea Cornei, ar fi transformată în iaz de decantare pentru a depozita 250 de milioane de tone de steril. Iazul de decantare ar avea o suprafaţă de 4 kilometri lungime şi 2 kilometri lăţime. Deşeurile vor fi susţinute de un dig de 1 kilometru lungime şi 185 metri înălţime.

In cazul unei reversări de cianuri, mina ar produce efecte de mediu negative transfrontaliere afectând tările din imediata vecinătate precum Ungaria, Serbia şi Bulgaria.

Descarcă AICI pliantul ‘Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO’

image descriptionCampania Salvaţi Roşia Montană reprezintă opoziţia faţă de deschiderea celei mai mari mine aurifere de suprafaţă din Europa propusa la Roşia Montană de către compania Roşia Montană Gold Corporation.

Dezvoltată în cea mai mare mişcare socială şi de mediu din România, Campania Salvaţi Roşia Montană reuneşte opoziţia locală din Roşia Montană, reprezentată de asociaţia Alburnus Maior, şi oameni din întreaga lume, fiind sprijinită activ de zeci de organizaţii nonguvernamentale, Academia Română, universităţi, biserici şi personalităţi publice.

Acţiuni ale Campaniei Salvaţi Roşia Montană de-a lungul anilor:

4 gânduri despre „DESPRE ROŞIA MONTANĂ

Lasă un comentariu